Claudiu

Salut, sunt Claudiu, am 20 de ani şi sunt voluntar.

Sunt aici să vorbesc puțin despre „viciul” meu. De ce îl numesc așa? Pentru că se regăsește, la fel ca la multi alții, în majoritatea activităților mele. Voluntariatul nu se face doar într-un cadru oficial și cu diplomă la final, ci se face pe stradă, la coadă la pâine sau pe scara rulantă de la metrou. Eu așa văd lucrurile. Cu toții putem fi voluntari, oriunde și oricând – trebuie doar să începem să percepem diferit acțiunile de genul acesta. Totul pornește de la modul nostru de a gândi.

Odată dezvoltată latura asta, apar în scenă organizațiile și evenimentele, care identifică nevoi și concentrează acțiunile de voluntariat, amplificând, implicit, efectul lor. Dar rezultatul rămâne, în esență, același, indiferent de amploarea acțiunii sau a evenimentului: speranță, ajutor, zâmbet. Indiferent dacă dai cu mătura sau operezi un pacient, voluntariatul lasă o amprentă.